Curs BASIC_Graduate level learning material about the challenges of human reproductive medicine in a changing Europe

SYLLABUS

Endometrioza - Diferențe culturale în exprimarea durerii și comunicare

(de bază)

Introducere

În această prezentare, veți înțelege cum oamenii au început să încadreze durerea ca fenomen psihologic, fizic și cultural. Începând cu definiția "oficială" recentă a durerii, următoarele diapozitive vor rezuma istoria teoriilor durerii și apoi se vor concentra asupra modelului biopsihosocial al durerii. Din acest punct, prezentarea va explora domeniile biologice, psihologice și culturale ale durerii. După explicarea modelului biopsihosocial, subliniind aspecte precum rasismul, oportunitățile de exprimare a durerii în rândul persoanelor vulnerabile și manifestarea responsabilității sociale în cadrul drepturilor omului.

Diapozitivul 3-5: Definiția durerii

Conform definiției Asociației Internaționale pentru Studiul Durerii (IASP), "durerea este o experiență senzorială și emoțională neplăcută, asociată sau asemănătoare celei asociate cu afectarea reală sau potențială a țesuturilor" (IASP, 2020). IASP a recomandat șase note-cheie ca o extindere a contextului valoros suplimentar. Acestea includ:
"- Durerea este întotdeauna o experiență personală care este influențată în diferite grade de factori biologici, psihologici și sociali.
- Durerea și nocicepția sunt fenomene diferite. Durerea nu poate fi dedusă doar din activitatea neuronilor senzoriali.
- Prin experiențele lor de viață, indivizii învață conceptul de durere.
- Raportarea de către o persoană a unei experiențe ca fiind durere trebuie respectată.
- Deși durerea are de obicei un rol adaptativ, ea poate avea efecte adverse asupra funcției și bunăstării sociale și psihologice.
- Descrierea verbală este doar unul dintre mai multe comportamente de exprimare a durerii; incapacitatea de a comunica nu anulează posibilitatea ca un om sau un animal non-uman să simtă durere."

Această definiție este larg acceptată și subliniază caracteristici foarte importante ale durerii care nu erau evidente anterior. (sursă: https://www.iasp-pain.org/publications/iasp-news/iasp-announces-revised-definition-of-pain/)

Diapozitivul 6: Modelul biopsihosocial

Modelul biopsihosocial oferă o explicație cuprinzătoare pentru etiologia durerii, subliniind interacțiunile complexe dintre factorii biologici, psihologici și sociologici. Acesta afirmă că orice teorie care nu ia în considerare acești factori explică durerea în mod inadecvat. În timp ce termenul "biopsihosocial" a fost inventat în 1954 de Roy Grinker, abordarea a fost utilizată mai devreme de medici precum John Joseph Bonica, care a pledat pentru crearea unor clinici interdisciplinare ale durerii după cel de-al doilea război mondial. George Engle, în 1977, a accentuat conceptele multidimensionale în gestionarea bolilor. John D. Loeser a aprofundat acest model în evaluarea durerii, luând în considerare nocicepția, durerea, suferința și comportamentele dureroase. Aceste elemente reprezintă în mod colectiv experiența de durere a unui individ. Modelul biopsihosocial oferă un cadru cuprinzător pentru înțelegerea și gestionarea eficientă a durerii cronice.

Diapozitiv 7-9: Domeniul biologic al durerii

Dacă ne propunem să tratăm eficient, trebuie să ne concentrăm asupra a trei domenii interconectate de importanță egală: biologia, psihologia și funcționarea socială. Aspectul biologic cuprinde genetica, hormonii, deteriorarea țesuturilor, inflamația, problemele anatomice, disfuncțiile sistemului, precum și somnul și alimentația. Deși acest domeniu primește de obicei cea mai mare atenție, el reprezintă doar o treime din model. Celelalte două treimi implică factori psihosociali, a căror abordare este esențială pentru succesul tratamentului, dar care sunt adesea neglijați. (Zoffness 2019)

Înțelegerea componentelor biologice ale durerii este, de asemenea, esențială pentru înțelegerea neuropsihologiei acesteia. Activitatea din sistemul nervos periferic și central influențează experiența durerii. (Jensen 2011)

Mecanism periferic:
-Tesuturile din afara creierului și a măduvei spinării au receptori pentru leziunile fizice.
-Acești receptori sunt clasificați pe tipuri de fibre nervoase.
-Activarea acestor receptori și transmiterea informațiilor de-a lungul fibrelor nervoase nu reprezintă durere.
-Durerea rezultă din activarea unor structuri cerebrale specifice.
-Informația care semnalează daune fizice se numește nocicepție; receptorii pentru aceasta sunt nociceptorii.
-Nociceptorii variază în sensibilitate și răspund diferit la stimuli.
-Factorii influențează modificările mecanice și chimice care afectează sensibilitatea nociceptorilor.

Mecanismele coloanei vertebrale
-Fibrele nervoase care transportă semnale de durere din organism intră în coloana vertebrală la nivelul cornului dorsal.
-Aceste fibre se conectează cu nervii care trimit informații pe coloana vertebrală către creier.
-Majoritatea nervilor spinali transmit informații către talamus, o stație cheie a creierului.
-Această autostradă a informației, cunoscută sub numele de tract spinotalamic (STT), transmite semnale de durere către creier.
-Receptivitatea neuronilor STT la durere este influențată de semnalele de la creier la măduva spinării.
-Creierul poate reduce sensibilitatea celulelor STT la durere.
-Cercetările arată că stimularea zonei gri periaqueductal (PAG) a creierului mijlociu duce la ameliorarea durerii.
-PAG primește informații de la zonele cerebrale implicate în procesarea durerii, ceea ce indică faptul că creierul nostru poate inhiba semnalele de durere din corp.

Mecanisme supraspinale - Durerea este percepută atunci când sunt implicate sisteme corticale complexe integrate (supraspinale).
-Thalamus: este centrul de releu primar al creierului, transmițând informații senzoriale de la periferie și măduva spinării către diferite locuri din cortex
Cortexul somatosenzorial: codifică informații spațiale despre nocicepție (adică ne ajută să aflăm în ce parte a corpului s-a produs sau s-ar fi putut produce o leziune) și este implicat în codificarea severității și calității stimulului/nocicepției.
-Cortexul cingular anterior: artă a sistemului limbic, joacă un rol în diverse procese și activități. Există dovezi care leagă activitatea ACC de aspectul emoțional al durerii. De asemenea, este implicat în pregătirea pentru gestionarea durerii, ajutând la eforturile cognitive, comportamentale și emoționale de adaptare.
- Insula: O componentă a sistemului limbic responsabilă în principal de procesarea senzorială, care codifică starea fizică a unei persoane legată de motivație (de exemplu, foame, durere). Atunci când creierul detectează discrepanțe între nevoile de supraviețuire (de exemplu, oxigenul) și condițiile percepute (de exemplu, glicemia scăzută), insula declanșează semnale de alarmă."
-cortexul prefrontal: Implicat în răspunsuri cognitive complexe, comportament social și funcții executive. În ceea ce privește durerea, acesta codifică aspecte cognitive precum memoria durerii, evaluarea și deciziile executive. Deciziile privind gestionarea durerii sunt transpuse în comportamente de adaptare cu ajutorul ACC și al cortexului motor.

Diapozitivul 10-11: Domeniul psihologic al durerii

Domeniul psihologic al durerii include gânduri și convingeri, comportamente de adaptare, experiențe anterioare și așteptări, precum și emoții.

• Gânduri și convingeri: Teama legată de durere este adesea mai debilitantă decât durerea în sine, deoarece conduce la comportamente de evitare care afectează activitățile zilnice și contribuie la trecerea de la durerea acută la cea cronică. Teama de noi leziuni poate împiedica recuperarea. În plus, convingerile cu privire la capacitatea unei persoane de a gestiona durerea (autoeficacitatea durerii) sunt cruciale în determinarea comportamentelor legate de durere și a handicapului asociat. Cercetările recente sugerează că convingerile de autoeficacitate joacă un rol mai semnificativ în handicap decât convingerile de evitare a fricii în rândul pacienților cu dureri musculo-scheletice. Autoeficacitatea durerii mediază relația dintre severitatea durerii, frică și dizabilitate, precum și între intensitatea durerii și depresie. Mecanismele interne de control al durerii pot ajuta, de asemenea, la reducerea depresiei și a comportamentului dureros după tratament. (Baird și Sheffield 2016) (a se vedea mai târziu)
• Comportamentul de adaptare (Coping behavoiurs): În general, mecanismele de coping pot fi împărțite în două categorii: coping activ și coping pasiv. Adaptarea activă implică eforturile pacientului de a gestiona durerea folosind resurse interne pentru a exercita control asupra acesteia. Pe de altă parte, copingul pasiv implică de obicei evitarea activității și sentimentul de neputință de a face față durerii, bazându-se adesea pe resurse externe pentru control. Adaptarea pasivă poate duce la inactivitate fizică, care poate duce la declin fizic. În plus, strategiile de abordare a durerii pot fi clasificate în metode cognitive, cum ar fi distragerea atenției, și abordări comportamentale, cum ar fi administrarea de medicamente pentru durere. (Prell et. al 2021)
• experiențele și așteptările anterioare:
• Emoții: Factorii atenționali și emoționali au fost identificați ca influențatori ai percepției durerii, atât în mediul clinic, cât și în cel de laborator. Cu toate acestea, modul și mecanismele prin care acestea exercită această influență variază. În timp ce concentrarea asupra durerii tinde să sporească intensitatea percepută a senzației, trăirea emoțiilor negative tinde să amplifice neplăcerea percepută a durerii, deși fără a modifica intensitatea acesteia. De exemplu, un studiu a arătat că valența emoțională a afectat în mod similar evaluările durerii și reflexele nociceptive spinale, dar distragerea atenției a redus durerea în timp ce a îmbunătățit reflexul. Acest lucru sugerează că sisteme distincte ar putea fi implicate în modularea durerii prin atenție și emoții. (Bushnell et. al 2013)

În general, calea durerii este bidirecțională: durerea afectează emoțiile și cogniția, în timp ce acestea influențează, de asemenea, durerea. Figura Bushnell et al. ilustrează această relație: "Durerea poate avea un efect negativ asupra emoțiilor și asupra funcției cognitive. Invers, o stare emoțională negativă poate duce la creșterea durerii, în timp ce o stare pozitivă poate reduce durerea. În mod similar, stările cognitive precum atenția și memoria pot crește sau diminua durerea. Desigur, emoțiile și cogniția pot interacționa reciproc. Semnul minusse referă la un efect negativ, iar semnul plus se referă la un efect pozitiv." (Bushnell et al, 2013)

Diapozitivul 12-16: Domeniul social

Aspectele sociale ale durerii sunt multifațetate. Dintre acestea, subliniem doar câteva - ca exemplu: relevanța de gen, rasa, etnia, rasismul, grupurile vulnerabile și problema responsabilității sociale.

Diapozitivul 13: Diferența de durere între sexe

Conceptul de "diferență de gen în ceea ce privește durerea" se referă la diferențele biologice și psihosociale în ceea ce privește percepția durerii între bărbați și femei. Acest fenomen a căpătat o asemenea importanță încât, în 2008, Asociația Internațională pentru Studiul Durerii (IASP) a organizat campania "Femei reale, durere reală" pentru a sublinia importanța și necesitatea..:
"În fiecare zi, milioane de femei din întreaga lume suferă de durere cronică, dar multe dintre ele rămân netratate. Mai multe motive pot explica de ce există încă bariere în calea tratamentului.  Factorii psihosociali, cum ar fi rolurile de gen, strategiile de adaptare la durere și starea de spirit pot influența modul în care durerea este percepută și comunicată. În plus, poate exista o lipsă de acceptare sau de înțelegere a diferențelor biologice dintre bărbați și femei, care pot influența modul în care este percepută durerea.  Acești factori psihosociali și biologici, la care se adaugă barierele economice și politice care încă există în multe țări, au făcut ca milioane de femei să trăiască în durere, fără un tratament adecvat." (IASP)
Programul lor a vizat educarea diferitelor părți interesate, inclusiv a publicului, a furnizorilor de servicii medicale și a liderilor guvernamentali, cu privire la lipsa diagnosticării și a tratamentului adecvat al durerii cronice la femei. (IASP 2007)

Diapozitivul 14: Rasă, etnicitate, rasism
Cu siguranță:

Concepțiile greșite cu privire la diferențele biologice dintre negri și albi în rândul laicilor albi, al studenților la medicină și al rezidenților conduc la prejudecăți rasiale în percepția durerii și în recomandările de tratament, contribuind la disparități în evaluarea și tratamentul durerii. (Hoffman et. al 2016)
Este rar ca persoanele care nu se află în poziții de putere și nu sunt luate în serios din cauza prejudecăților să vorbească în detaliu despre discriminare, deși există tot mai multe programe și cercetări care ajută la descoperirea prejudecăților. De exemplu, Mara Oláh, cunoscută și sub numele de Omara, o pictoriță maghiară de etnie romă, și-a descris lupta de zeci de ani cu durerea după cum urmează:

"La vârsta de 13 ani, când mi-a venit prima menstruație, un an mai târziu eram deja chinuită de dureri atât de mari încât eram pe punctul de a deveni insuportabilă. Și ce trebuie să faceți în astfel de cazuri? Vă adresați unui medic. Implorând, implorând cu dragă domnule doctor, alinați-mi durerea, pentru că înnebunesc! Și care a fost răspunsul, v-ați putea întreba? Ei bine, dragul doctor ginecolog m-a scos imediat din cabinet cu declarația:
- Nu e nimic în neregulă cu tine, orice femeie are astfel de crampe menstruale, doar voi, țiganii, nu puteți suporta durerea pentru că vă lipsește voința!
-Ieșiți din biroul meu și nu vreau să vă mai văd! Pentru că toți țiganii sunt așa, mereu în criză de nervi!
Deci, cum a continuat calvarul meu, care a durat zece ani? Așa că s-a dovedit că țiganul nu făcea o criză de nervi, ci era de fapt bolnav." (Oláh 1997: 28)
Semnificația acestei povești constă în faptul că o femeie de etnie romă a fost capabilă să exprime nedreptatea care i s-a făcut, servind drept exemplu pentru alte femei de etnie romă să își ridice vocea împotriva discriminării cu care se confruntă (OFF Biennalé, 2021). Cu toate acestea, în Ungaria de astăzi - așa cum demonstrează, de exemplu, spectacolele de teatru participativ - situația femeilor rome în practicile ginecologice nu s-a îmbunătățit prea mult.

Diapozitiv 15: Grupuri vulnerabile

După cum se vede în nota-cheie a IASP, care completează definiția noastră (sliede 3), IASP a subliniat importanța evidențierii faptului că descrierea verbală este doar o modalitate de exprimare a durerii; incapacitatea de a comunica verbal nu anulează posibilitatea de a experimenta durerea atât pentru oameni, cât și pentru animalele non-umane. Faptul că acceptăm posibilitatea existenței durerii în cazul celor incapabili să o exprime verbal nu era deloc evident. Acest lucru este bine ilustrat de faptul că, deși durerea la sugari a fost recunoscută în istoria antică și chiar în secolul al XVII-lea, încrederea în metodologia științifică și în teoriile științifice predominante la sfârșitul secolului al XIX-lea și în secolul al XX-lea a dus la negarea aproape universală a percepției durerii la sugari. De exemplu, au fost trase concluzii care sugerau că copiii erau ființe mai puțin evoluate. Problema durerii pediatrice a apărut abia în perioada 1981-1990. (Anand et. al 2020)
Astăzi, o atenție deosebită este acordată grupurilor care nu pot exprima verbal durerea atunci când se dezvoltă și se utilizează instrumente adecvate pentru exprimarea durerii.

Există, de asemenea, scale care îi ajută pe medici să înțeleagă pacienții care nu au posibilitatea de a-și exprima durerea prin imagini. Scala de durere FLACC, de exemplu, este o metodă utilizată pentru evaluarea durerii la sugari și copii mici. Abrevierea FLACC reprezintă următoarele:

F - Față: Expresia feței, inclusiv ochii, nasul și gura.
L - Picioare: Mișcarea sau neliniștea picioarelor.
A - Activitate: Neliniștea sau calmul copilului.
C - Plânge: Natura plânsului copilului.
C - Consolabilitate: Cât de ușor poate fi alintat copilul.

Fiecare parte a scalei este notată de la 0 la 2 și, pe baza scorului total, poate fi evaluată severitatea durerii copilului. Această metodă poate ajuta profesioniștii din domeniul sănătății să ofere copiilor un tratament adecvat pentru ameliorarea durerii.

Diapozitivul 16: Responsabilitate socială - Drepturile omului

Managementul durerii este considerat un drept fundamental al omului în contextul solidarității comunitare. Declarația universală a drepturilor omului a Organizației Națiunilor Unite (1948) și Convenția Națiunilor Unite împotriva torturii (1984) susțin interzicerea torturii sau a oricărei forme de tratament crud, inuman sau degradant. Aceste documente fundamentale sunt semnificative deoarece afirmă principiul onorării demnității umane și al protejării persoanelor împotriva unor astfel de rele tratamente. În consecință, acestea stabilesc o responsabilitate colectivă de a alina durerea și suferința, protejând în același timp drepturile omului. Asigurarea drepturilor omului, inclusiv accesul la tratament fără durere, este esențială în inițiativele de asistență medicală și justiție socială.

Aceste considerații se bazează pe conceptul că provocarea și gestionarea durerii ar putea fi considerate un instrument de putere și nedreptate, în timp ce gestionarea durerii este un drept fundamental și global al omului.

Conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății din 2012, aproximativ 5,5 miliarde de oameni locuiesc în țări în care disponibilitatea medicamentelor controlate este limitată sau inexistentă, iar accesul la tratament pentru durerea moderată până la severă este insuficient. În ciuda reamintirilor repetate ale Comisiei pentru stupefiante către țări cu privire la obligațiile lor, 83% din populația lumii nu are acces adecvat la tratament pentru durerea moderată până la severă. Milioane de persoane, inclusiv aproximativ 5,5 milioane de pacienți cu cancer în fază terminală și 1 milion de pacienți cu HIV/SIDA în fază terminală, suportă anual dureri moderate până la severe fără a avea acces la un tratament adecvat. (Consiliul pentru Drepturile Omului 2013)

Referințe:

Baird și Sheffield (2016) Relația dintre convingerile privind durerea și măsurile de rezultat privind sănătatea fizică și mentală în durerea lombară cronică: Efecte directe și indirecte. Sănătate (Basel). 2016 Aug 19;4(3):58. doi: 10.3390/healthcare4030058. PMID: 27548244; PMCID: PMC5041059.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5041059/
Bushnell MC, Ceko M, Low LA. Controlul cognitiv și emoțional al durerii și perturbarea acestuia în durerea cronică. Nat Rev Neurosci. 2013 Jul;14(7):502-11. doi: 10.1038/nrn3516. Epub 2013 mai 30. PMID: 23719569; PMCID: PMC4465351.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4465351/
De Sario, Gioacchino D., et al. "Utilizarea inteligenței artificiale pentru detectarea durerii prin intermediul expresiilor faciale: O analiză". Bioinginerie 10.5 (2023): 548.
Henry SG, Matthias MS. Comunicarea dintre pacient și medic cu privire la durere: Un model conceptual și o analiză narativă. Pain Med. 2018 Nov 1;19(11):2154-2165. doi: 10.1093/pm/pny003. PMID: 29401356; PMCID: PMC6454797.
Hoffman KM, Trawalter S, Axt JR, Oliver MN. Prejudecăți rasiale în evaluarea durerii și recomandările de tratament, precum și convingeri false cu privire la diferențele biologice dintre negri și albi. Proc Natl Acad Sci U S A. 2016 Apr 19;113(16):4296-301. doi: 10.1073/pnas.1516047113. Epub 2016 Apr 4. PMID: 27044069; PMCID: PMC4843483.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4843483/
Consiliul Drepturilor Omului (2013) Raportul raportorului special privind tortura și alte pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante, Juan E. Méndez
https://www.ohchr.org/sites/default/files/Documents/HRBodies/HRCouncil/RegularSession/Session22/A.HRC.22.53_English.pdf
IASP: Durerea la femei. https://www.iasp-pain.org/advocacy/global-year/pain-in-women/
IASP (2007) IASP declară Anul global împotriva durerii la femei. https://www.eurekalert.org/news-releases/630641
Jensen, M. P. (2011). Hipnoza pentru gestionarea durerii cronice: Ghidul terapeutului. Oxford University Press.
Prell T, Liebermann JD, Mendorf S, Lehmann T, Zipprich HM. Strategiile de adaptare la durere și asocierea lor cu calitatea vieții la persoanele cu boala Parkinson: Un studiu transversal. PLoS One. 2021 Nov 1;16(11):e0257966. doi: 10.1371/journal.pone.0257966. PMID: 34723975; PMCID: PMC8559924.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8559924/
Oláh, Mara (1997) Önéletrajz. Magánkiadás.
Trachel și Cascella (2019) Teoria durerii
van Rysewyk, Simon, ed. Meanings of Pain: Volumul 1. Springer Nature, 2016.
van Rysewyk, Simon, ed. Meanings of Pain: Volumul 2: Tipuri comune de durere și limbaj. Springer Nature, 2019.
Zoffness, Rachel (2019) Credeți că durerea este pur medicală? Gândiți-vă din nou.Psychology Today (25 octombrie 2019) https://www.psychologytoday.com/intl/blog/pain-explained/201910/think-pain-is-purely-medical-think-again


Bushnell, M. C., Ceko, M., & Low, L. A. (2013). Controlul cognitiv și emoțional al durerii și perturbarea acestuia în durerea cronică. Nature Reviews. Neuroscience, 14(7), 502–511. https://doi.org/10.1038/nrn3516


van Rysewyk, Simon, ed. Meanings of Pain: Volumul 1. Springer Nature, 2016.


van Rysewyk, Simon, ed. Meanings of Pain: Volumul 2: Tipuri comune de durere și limbaj. Springer Nature, 2019.


Pain Med. 2018 Nov; 19(11): 2154–2165.
Publicat online 2018 Feb 1. doi/ 10.1093/pm/pny003 Comunicarea pacient-clinician despre durere: Un model conceptual și o revizuire narativă; Stephen G Henry, MD1 și Marianne S Matthias, PhD2,3,4,5

Oláh Mara: Önéletrajz, a szerző magánkiadása, ISBN 963-550-230-3, 28)

https://www.ohchr.org/sites/default/files/Documents/HRBodies/HRCouncil/RegularSession/Session22/A.HRC.22.53_English.pdf

Trachsel, L. A., Munakomi, S., & Cascella, M. (2024). Teoria durerii. În StatPearls. StatPearls Publishing. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK545194/
Teoria dureriiLindsay A. Trachsel; Sunil Munakomi; Marco Cascella.

Expresia facială a durerii

Inteligența artificială (AI) a apărut ca un instrument promițător pentru automatizarea și obiectivarea evaluării durerii prin identificarea expresiilor faciale legate de durere.

sursă: Gioacchino et al: Utilizarea inteligenței artificiale pentru detectarea durerii prin intermediul expresiilor faciale: O revizuire (2023)
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10215219/

Durerea este o experiență subiectivă neplăcută cauzată de leziuni tisulare reale sau potențiale asociate cu componente neurologice și psihosociale complexe [1,2]. Autoevaluarea este principala metodă de evaluare a durerii, deoarece este foarte individualizată și depinde de percepția individuală [3,4].

Literatura medicală oferă mai multe sisteme de notare a durerii pentru evaluarea durerii, inclusiv scara vizuală analogică (VAS) de 100 mm, scara de evaluare numerică (NRS) și scara analogică colorată [5,6,7]. Studiile au arătat că VAS este o măsură extrem de fiabilă și validă a durerii și este cea mai sensibilă la efectele tratamentului pe baza unor dovezi substanțiale [8].

În ciuda valorii sale, SAV este afectat de mai multe deficiențe. De exemplu, nu este fezabil să se utilizeze în situații în care indivizii sunt fie inconștienți, fie afectați din punct de vedere cognitiv, fie incapabili să se articuleze verbal [9].

Au fost elaborate și validate scări observaționale pentru a fi utilizate în diferite contexte clinice și cu anumite populații de pacienți pentru a aborda incapacitatea pacienților de a-și comunica durerea. Aceste scale, cum ar fi Scala de durere comportamentală, Scala de comă a nocicepției și Scala revizuită de impact a evenimentului pentru copii [10,11,12], oferă o metodă alternativă de evaluare a durerii, dar sunt limitate de pregătirea anterioară a observatorului și de capacitatea acestuia de a interpreta cu exactitate răspunsurile la durere.

În plus, studiile au constatat că prejudecățile observatorului pot afecta rezultatele acestor scale [13,14,15]. Prin urmare, este nevoie de o metodă cu adevărat obiectivă de evaluare a durerii, care să fie, de asemenea, sensibilă la timp pentru a detecta schimbările în experiența durerii pacientului.

Inteligența artificială (AI) are potențialul de a transforma sistemul de sănătate prin eficientizarea analizei expresiilor faciale în timpul durerii și reducerea volumului de muncă al profesioniștilor umani. În special, IA poate automatiza extragerea caracteristicilor și poate efectua sarcini repetitive și consumatoare de timp care necesită mult efort uman prin utilizarea algoritmilor de învățare automată (ML) și a tehnicilor de analiză a datelor; acest lucru poate duce la rezultate mai bune pentru pacienți, la o mai bună utilizare a resurselor și la costuri de operare mai mici [16,17].


Erica Jacques: Scări de durere: Tipuri de scale și utilizarea lor pentru a explica durerea (2023)
https://www.verywellhealth.com/pain-scales-assessment-tools-4020329

Scala numerică de evaluare a durerii
NIH / Centrul clinic Warren Grant Magnusen

Scala de evaluare numerică (NRS) este concepută pentru orice persoană cu vârsta peste 9 ani. Este una dintre cele mai frecvent utilizate scale ale durerii în asistența medicală.

Pentru a o utiliza, trebuie doar să spuneți numărul care corespunde cel mai bine nivelului de durere pe care îl simțiți; de asemenea, puteți pune un semn pe scala în sine.

Zero înseamnă că nu aveți nicio durere, în timp ce 10 reprezintă cea mai intensă durere posibilă.1

Scala de durere Wong-Baker Faces

NIH / Centrul clinic Warren Grant Magnusen

Scala de durere Wong-Baker FACES combină imagini și numere pentru evaluarea durerii. Acesta poate fi utilizat la adulți și copii cu vârsta peste 3 ani.

Șase fețe înfățișează expresii diferite, de la fericite la extrem de supărate. Fiecăruia i se atribuie o evaluare numerică între 0 (zâmbet) și 10 (plâns).2

Pentru a-l utiliza, puteți indica imaginea care reprezintă cel mai bine gradul și intensitatea durerii dumneavoastră.

Durerea cronică primară și secundară
Scala de durere FLACC

NIH / Centrul clinic Warren Grant Magnusen

Scala de durere FLACC se bazează pe observațiile făcute de un furnizor de asistență medicală. Creat inițial pentru a evalua copiii mici, acesta poate fi utilizat pentru orice persoană care nu poate comunica.3
FLACC reprezintă:

Expresia facială
Tensiunea sau relaxarea picioarelor
Activitate (nemișcat sau contorsionat cu durere)
Plânsul
Consolabilitate (dacă puteți fi consolat)
Pentru fiecare dintre cele cinci categorii se acordă între zero și două puncte. Apoi se calculează scorul general. Scorurile sunt interpretate după cum urmează:

0: Relaxat și confortabil
de la 1 la 3: Disconfort ușor
4 până la 6: Durere moderată
De la 7 la 10: Disconfort/durere severă
Prin înregistrarea periodică a scorului FLACC, furnizorii de asistență medicală își pot da seama dacă durerea unei persoane crește, scade sau rămâne la fel.

https://www.medicalnewstoday.com/articles/wong-baker-pain-scale

https://www.britannica.com/science/pain/Alleviation-of-pain

(https://www.verywellhealth.com/pain-scales-assessment-tools-4020329). A fájdalom kifejezése információt ad az orvosnak, segítheti a beteg történetének és tapasztalatainak megértését, azok értő és támogató meghallgatása pedig segíti az orvos - beteg kacspolatot, a beteg tapasztaéatát és akár gyógyulását is.