Curs BASIC_Graduate level learning material about the challenges of human reproductive medicine in a changing Europe

2021-1-HU01-KA220-HED-000027613 - COHRICE

Ghidul profesorilor

8. Endometrioza si durerea

(De bază)

Următorul ghid al profesorului îi ajută pe instructori să-i ajute pe elevi să se implice atent în propriul proces de învățare. Metoda se bazează pe acțiune, urmărind să încurajeze participanții să înțeleagă adevărurile diferitelor perspective într-o situație dată dincolo de punctul de vedere științific, privilegiat. Ea ține cont și uneori ne contestă bunul simț pe diferite subiecte, ceea ce nu este obișnuit în contextul studiilor medicale. Se bazează pe reflectarea asupra experiențelor noastre de zi cu zi și, uneori, citarea acestora.

De exemplu, le cere participanților să reflecteze asupra expresiilor lor zilnice despre durere pentru a înțelege ce tipuri de concepte ascunse despre durere ar putea exista fără reflecția noastră.

Majoritatea sarcinilor, folosind diferite tehnici, îi îndeamnă pe participanți să examineze critic cunoștințele „acceptate”, în general, de necontestat. De exemplu, le putem cere să se imagineze în rolurile celorlalți și să argumenteze din perspectiva lor sau să-și adune cunoștințele de zi cu zi, ipotezele și părtinirile culturale, care sunt adesea greu de văzut din cauza familiarității lor.

Exercițiile pot fi folosite flexibil, în funcție de stilul prezentatorului. Este recomandabil să folosiți un flipchart sau o tablă pentru a nota și afișa clar gândurile ridicate de elevi pentru ca întregul grup să le vadă. De asemenea, este recomandabil să conduceți discuțiile cât mai deschis posibil, deoarece, în aceste sarcini — poate spre deosebire de formatul obișnuit de prelegeri și exerciții — vin multe răspunsuri bune și neașteptate din partea grupului.

Exercițiile au fost create în aliniere cu diapozitivele, urmărind direct subiectele prezentării.

Înainte de a arăta diapozitivele

Înainte de a prezenta diapozitivele, cereți elevilor să noteze definițiile durerii cât mai precis posibil, conform celor mai bune înțelegeri ale acestora. După ce definițiile sunt completate, unele pot fi citite cu voce tare, iar apoi merită să evaluați părerile comunității asupra naturii durerii prin următoarele întrebări:

1. Cine a definit durerea exclusiv din perspectivă biologică? (Ridica mana)

2. Cine a inclus alte aspecte decât cele biologice în definițiile lor? Care sunt aceste aspecte? (Notați răspunsurile pe tablă și încercați să le clasificați cu elevii)

Care sunt dificultățile în definirea durerii?

După finalizarea sarcinii, afișați diapozitivul care arată conținutul și, pe baza acestuia, luați în considerare ce aspecte ale durerii le-a abordat grupul și pe care nu le-au făcut în definițiile lor.

INTRODUCERE

Această prezentare explorează evoluția modului în care durerea este înțeleasă ca un fenomen psihologic, fizic și cultural, folosind endometrioza ca exemplu central. Începe cu o privire de ansamblu asupra endometriozei, o afecțiune cronică care afectează aproximativ 10% dintre femeile de vârstă reproductivă, caracterizată prin prezența țesutului asemănător endometrialului în afara uterului, ducând la dureri și infertilitate semnificative. Prezentarea trece apoi la discutarea definițiilor actuale ale durerii, oferind un context istoric al teoriilor durerii și concentrându-se pe modelul biopsihosocial. Acest model este examinat în profunzime, evidențiind aspectele biologice, psihologice și culturale interdependente ale durerii. Prezentarea abordează, de asemenea, impactul unor factori precum rasismul, vulnerabilitatea și responsabilitatea socială asupra percepției și exprimării durerii. În cele din urmă, subliniază rolul critic al comunicării eficiente între medici și pacienți în gestionarea afecțiunilor cronice de durere, cum ar fi endometrioza, în acest cadru cuprinzător.

Diapozitivul 4-6 - CE ESTE DUREREA?
Citiți definiția durerii oferită de IASP și întrebați elevii care elemente ale definiției le par progresive sau ciudate și de ce.

Această secțiune explică definiția durerii din 2020 de către Asociația Internațională pentru Studiul Durerii (IASP) ca „o experiență senzorială și emoțională neplăcută asociată cu, sau asemănătoare cu cea asociată cu, leziuni tisulare reale sau potențiale”. IASP extinde această definiție cu șase puncte cheie care evidențiază durerea ca o experiență personală complexă, modelată de factori biologici, psihologici și sociali. Ea distinge durerea de nocicepție, subliniază rolul experiențelor de viață în modelarea percepției durerii și subliniază importanța respectării rapoartelor indivizilor despre durere. Notele abordează, de asemenea, potențialele efecte adverse ale durerii asupra bunăstării și recunosc că durerea poate fi exprimată în moduri dincolo de comunicarea verbală. Această definiție reflectă o înțelegere evoluată a durerii, subliniind aspecte care nu au fost recunoscute anterior.

Diapozitivul 7 - 9 – ISTORIA TEORIILOR DURIRII
Descrieți aici evoluția teoriilor durerii, subliniind înțelegerea treptată a faptului că durerea nu este doar o senzație fizică. Teoriile timpurii, cum ar fi Teoria Intensității, Dualismul Cartezian și Teoria Specificității, au pus bazele cercetării moderne asupra durerii, dar au fost limitate în explicațiile lor despre durerea cronică și rolul factorilor psihologici. Teoria Controlului Porții, introdusă în 1965, a fost inovatoare în recunoașterea interacțiunii dintre elementele fizice și psihologice în percepția durerii, propunând o „poartă” în măduva spinării care reglează semnalele durerii. Ulterior, Modelul Neuromatrix a extins acest lucru subliniind rolul sistemului nervos central în generarea durerii, recunoscând influența factorilor cognitivi și emoționali. Cu toate acestea, în ciuda acestor progrese, aceste teorii nu abordează pe deplin aspectele sociale ale durerii, indicând necesitatea cercetării continue și a dezvoltării unor modele mai cuprinzătoare, care să conducă la abordarea biopsihosocială.

Diapozitivul 10 – DUREREA BIOPSIHOSOCIALĂ
Modelul biopsihosocial oferă o abordare holistică a înțelegerii durerii, subliniind interacțiunea complexă dintre factorii biologici, psihologici și sociologici. Subliniază că orice teorie a durerii care neglijează aceste dimensiuni este insuficientă. Deși termenul de „biopsihosocial” a fost inventat în 1954 de Roy Grinker, abordarea a fost promovată anterior de medici precum John Joseph Bonica, care a pledat pentru clinici de durere interdisciplinare după cel de-al Doilea Război Mondial. Lucrările lui George Engle din 1977 privind managementul bolii multidimensionale și contribuțiile lui John D. Loeser la evaluarea durerii au dezvoltat în continuare acest model. Împreună, aceste elemente oferă un cadru cuprinzător pentru înțelegerea și gestionarea eficientă a durerii cronice.

Diapozitivul 11 -16 - DOMENIUL BIOLOGIC ȘI PSIHOLOGIC AL DURILOR
Aceste diapozitive introduc elevii în domeniul biologic al durerii. Acest aspect este cel mai apropiat de elevi. Merită să le prezentați într-un format simplu de prelegere.

Înainte de a proiecta diapozitivul, cereți elevilor să se gândească la o persoană pe care o cunosc, care are o atitudine neobișnuită față de propria lor durere (sau boală). Luând perspectiva acelei persoane, puneți-o pe ea să scrie la prima persoană ce crede acea persoană despre durerea ei (de exemplu, „Viața mea este ruptă în două”; „Acesta va fi mereu așa de acum înainte”; „Nu merită menționat, eu voi lua doar un analgezic și gata, etc.). După ce elevii au finalizat sarcina, să comparăm câteva răspunsuri: cineva le citește cu voce tare răspunsul și apoi întreabă cine a scris o perspectivă foarte diferită. Să comparăm diferitele concepte de durere (sau boală) și să încercăm să le denumim cu un singur cuvânt (de exemplu, „auto-compătimirea”; „Negarea”; „Disperatul”; „Autopedepsirea” etc.) .

Cereți elevilor să-și imagineze cum se simte persoana pe care și-au amintit-o în sarcina anterioară când sunt bolnave. Încercați să exprimați acest sentiment prin postura corpului acelei persoane. După finalizarea sarcinii, merită să priviți prin cameră și să întrebați participanții cine cred că se află într-o situație mai bună și de ce.

Cereți elevilor să numească ceva ce le este deosebit de dureros, până la punctul de a se teme chiar de el (de exemplu, injecție, lovitură în tibie, durere de ureche etc.). Rugați-i să explice cum cred că acest lucru le afectează percepția asupra durerii: cine crede că nu îi afectează deloc și cine crede că experimentează mult mai multă durere de la ceva de care se tem.

Scopul acestei sarcini este ca elevii să înțeleagă, pe baza propriilor experiențe, că diverse concepte și sentimente pot fi asociate cu durerea. Acest lucru este important deoarece materialele de curs ulterioare vor demonstra modul în care acestea sunt legate de percepția durerii, preconcepțiile noastre, conceptele, sentimentele și strategiile de coping.

Această secțiune subliniază importanța tratării durerii abordând trei domenii interconectate: biologie, psihologie și funcționare socială. Aspectul biologic include factori precum genetica, hormonii, leziunile tisulare și neuropsihologia, percepția durerii implicând atât sistemul nervos periferic, cât și cel central. Domeniul psihologic acoperă gândurile, credințele, comportamentele de adaptare, experiențele anterioare și emoțiile, toate acestea influențând semnificativ percepția și gestionarea durerii. Durerea este bidirecțională, unde durerea afectează emoțiile și cogniția, iar acești factori, la rândul lor, influențează durerea. Tratamentul eficient necesită o abordare holistică care să ia în considerare toate cele trei domenii pentru a aborda durerea cronică în mod cuprinzător.

Diapozitivul 17 - 22 – DOMENIUL SOCIAL AL ​​DURERII
Pentru aceste slide-uri se vorbește despre aspectele sociale ale durerii, care sunt complexe și cu mai multe fațete, cuprinzând probleme precum genul, rasa, etnia și responsabilitatea socială. 

„Decalajul de durere de gen” evidențiază diferențele în percepția și tratamentul durerii între bărbați și femei, ceea ce duce la îngrijire inadecvată pentru multe femei. Prejudecățile rasiale, în special concepțiile greșite despre diferențele biologice, contribuie la disparitățile în tratamentul durerii pentru minorități. Grupurile vulnerabile, inclusiv cele care nu pot exprima verbal durerea, se confruntă adesea cu provocări semnificative în a primi îngrijiri adecvate. Instrumente precum Scala de durere FLACC ajută la abordarea acestor provocări prin evaluarea durerii la pacienții non-verbali. Managementul durerii este recunoscut ca un drept fundamental al omului, cu toate acestea, la nivel global, milioane de oameni nu au acces la un tratament adecvat al durerii, subliniind nevoia de advocacy și acțiuni continue pentru a aborda aceste inechități.

Rugați-i pe elevi să adune expresii comune în limba lor maternă, pe care oamenii le folosesc pentru a minimiza durerea (de exemplu, „nu e mare lucru”; „vei supraviețui”; „omule”; „scună-te de asta”; nu fi așa de copil) .

În perechi, rugați participanții să adune experiențe în care, din cunoștințele lor, durerea cuiva nu a fost luată în serios din cauza rasismului sau a excluderii de gen. Citiți împreună contul de pe diapozitivul 17!

Diapozitivul 23 – COMUNICARE 
Comunicarea eficientă între pacienți și clinicieni este crucială pentru gestionarea cu succes a durerii. Cu toate acestea, cercetările arată că discutarea durerii poate fi o provocare, indicând o nevoie de îmbunătățire în acest domeniu. O bună comunicare nu numai că sporește satisfacția pacientului și aderarea la tratament, dar îmbunătățește și rezultatele clinice. Atunci când pacienții se simt recunoscuți și validați de către clinicianul lor, ei sunt mai susceptibili de a urma recomandările de tratament, inclusiv tehnici de gestionare a durerii non-farmacologice, ceea ce duce la rezultate mai bune ale durerii. Având în vedere că durerea este o experiență subiectivă, este esențial ca medicii să aibă încredere și să accepte necondiționat nivelurile de durere auto-raportate ale pacientului.

Rugați elevii să vină cu un instrument pentru a exprima durerea în mod non-verbal (de exemplu, măsurarea forței de prindere, intensitatea culorilor, forme). Studenții pot căuta, de exemplu, Proiectul Reimagining Pain Communication, care este un proiect de teză de student la Universitatea din Bergen. 

https://ifdesign.com/en/winner-ranking/project/re-imagining-pain-communication/567583)

Diapozitivul 24 - 26 - PERSPECTIVĂ CRITICĂ SOCIALĂ
Într-o concluzie provocatoare, explorăm gândurile criticului social Ivan Illich, care contestă înțelegerea convențională a durerii și ameliorării durerii în societatea modernă. Illich, un preot și filozof romano-catolic austriac, a criticat supramedicalizarea vieții în cartea sa din 1975 „Medical Nemesis”. El a susținut că societatea industrializată distorsionează experiența durerii transformând-o într-o problemă tehnică, eliminând suferința de sensul ei personal și cultural. Potrivit lui Illich, această schimbare îi determină pe oameni să vadă durerea ca pe ceva ce trebuie gestionat sau eliminat, mai degrabă decât o parte a experienței umane care necesită răspuns individual și rezistență. Pe diapozitivul final, rezumăm opiniile lui Illich asupra modului în care structurile societale influențează și, în opinia sa, diminuează experiența naturală a durerii, subliniind independența, competența umană, contextul și responsabilitatea.

Strângeți argumente, cazuri fictive despre dacă reținerea ameliorării durerii ar putea fi considerată tortură. Da, dacă... (de exemplu, provocarea intenționată a durerii; trimiterea soldaților în război fără a asigura ameliorarea durerii pentru răni; negarea ameliorării durerii unei femei în travaliu, pretinzând că se va termina în curând etc.); Nu, dacă...

Diapozitivul 27 – DUȚI ACASĂ MESAJ
Când studiem endometrioza, este esențial să înțelegem că durerea nu este doar o senzație fizică, ci o experiență complexă modelată de factori biologici, psihologici și sociali. Aceste aspecte sunt strâns legate între ele, ceea ce înseamnă că un tratament eficient necesită abordarea tuturor celor trei. Furnizorii de asistență medicală trebuie să ia în considerare și să integreze aceste dimensiuni pentru a oferi îngrijire holistică, asigurându-se că nevoile diverse ale persoanelor care trăiesc cu endometrioză sunt îndeplinite. Această abordare duce la un management mai eficient al durerii și la rezultate generale mai bune pentru pacienți.

BIBLIOGRAFIE

Baird și Sheffield (2016) Relația dintre convingerile durerii și măsurile rezultatelor sănătății fizice și mintale în durerea cronică de spate: Efecte directe și indirecte. Asistență medicală (Basel). 2016 Aug 19;4(3):58. doi: 10.3390/healthcare4030058. PMID: 27548244; PMCID: PMC5041059. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5041059/

Bushnell MC, Ceko M, Low LA. Controlul cognitiv și emoțional al durerii și perturbarea acesteia în durerea cronică. Nat Rev Neurosci. 2013 Jul;14(7):502-11. doi: 10.1038/nrn3516. Epub 2013 30 mai. PMID: 23719569; PMCID: PMC4465351. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4465351/

De Sario, Gioacchino D., et al. „Folosirea inteligenței artificiale pentru a detecta durerea prin expresii faciale: O recenzie.” Bioinginerie 10.5 (2023): 548.

Henry SG, Matthias MS. Comunicarea pacient-medic despre durere: Un model conceptual și o revizuire narativă. Med. durere. 2018 Nov 1;19(11):2154-2165. doi: 10.1093/pm/pny003. PMID: 29401356; PMCID: PMC6454797.

Hoffman KM, Trawalter S, Axt JR, Oliver MN. Prejudecăți rasiale în evaluarea durerii și recomandări de tratament și convingeri false despre diferențele biologice dintre negri și albi. Proc Natl Acad Sci US A. 2016 Apr 19;113(16):4296-301. doi: 10.1073/pnas.1516047113. Epub 2016 4 aprilie. PMID: 27044069; PMCID: PMC4843483. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4843483/

Consiliul pentru Drepturile Omului (2013) Raportul Raportorului Special pentru tortură și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, Juan E. Méndez https://www.ohchr.org/sites/default/files/Documents/HRBodies/HRCouncil/ RegularSession/Session22/A.HRC.22.53_English.pdf

IASP: Durerea la femei. https://www.iasp-pain.org/advocacy/global-year/pain-in-women/

IASP (2007) IASP declară Anul global împotriva durerii la femei. https://www.eurekalert.org/news-releases/630641

Jensen, M. P. (2011). Hipnoza pentru managementul durerii cronice: Ghid terapeut. Oxford University Press.

Prell T, Liebermann JD, Mendorf S, Lehmann T, Zipprich HM. Strategii de a face față durerii și asocierea lor cu calitatea vieții la persoanele cu boala Parkinson: Un studiu transversal. PLoS One. 2021 Nov 1;16(11):e0257966. doi: 10.1371/journal.pone.0257966. PMID: 34723975; PMCID: PMC8559924. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8559924/

Oláh, Mara (1997) Önéletrajz. Magánkiadás.

Trachel și Cascella (2019) Teoria durerii

van Rysewyk, Simon, ed. Semnificațiile durerii: Volumul 1. Springer Nature, 2016.

van Rysewyk, Simon, ed. Semnificațiile durerii: Volumul 2: Tipuri comune de durere și limbaj. Springer Nature, 2019.

Zoffness, Rachel (2019) Crezi că durerea este pur medicală? Gândește-te din nou.Psychology Today (25 octombrie 2019) https://www.psychologytoday.com/intl/blog/pain-explained/201910/think-pain-is-purely-medical-think-again

Views and opinions expressed are however those of the author(s) only and do not necessarily reflect those of the European Union or the Foundation for the Development of the Education System. Neither the European Union nor entity providing the grant can be held responsible for them.